Fi tu insuti inainte de a fi altcineva

“Ai grija de gandurile tale pentru ca se vor transforma in vorbe.
Ai grija de vorbele tale pentru ca se vor transforma in fapte.
Ai grija de faptele tale pentru ca se vor transforma in obiceiuri.
Ai grija de obiceiurile tale pentru ca vor fi caracterul tau.
Ai grija de caracterul tau pentru ca el va influenta destinul tau viata ta.”

Frank Outlaw
Dupa o pauza lunga revin sa imi astern un gand in aceasta lume blogosferica.Un adevarat rai al descarcarilor emotionale zilnice.
In sfarsit am reusit sa ma stabilizez cat de cat, am un job, nu cel pe care il visam sau la cel la care am renuntat dar e un inceput si o buna modalitate de a ma reculege in el.
Sunt epuizat dupa un orar infernal dar vreau azi sa scriu ceva.
Vreau la fel ca si M.C. sa imi impun zilnic ca pot mai mult ca exista vointa si putere de a ajunge la persoana care am abandonat-o din pacate pe parcurs.
Vreau sa urc pe piramida, vreau sa ajung mai sus, vreau sa nu mai am autosuficienta asta.
Vreau de luni sa fac miscare.Vreau sa fiu mai sanatos.Vreau sa ma las de tigari, ups cam atat ca deja aberz.
Stiu ca pot sa privesc inainte dar uneori ma regasesc in trecut.
Stau si ma gandesc pe ce drum sa o iau.
Sunt singur si parca din ce in ce mai singur.Ma indrept sa fiu un singuratic…Vreau sa ies din mocirla asta in care mintea mea bolnava s-a agatat de un virus handicapat.
Simt ca imbatranesc si eu care imi doream sa raman tanar macar in suflet, simt ca imbatranesc tocmai acolo.
Zilnic ma lupt cu mine insumi si ma epuizeaza lucru acesta.
Imi trebuie un motiv pentru care sa lupt.
Am gasit doua: sa muncesc mult pentru a-mi face un cadou o masina si sa arat mai bine pentru a ma iubi pe mine.
Vreau sa fiu eu acela de demult.Vreau sa radiez cum faceam altadata. Vreau sa fiu din nou arogant si nepasator la totul in jurul meu.Vreau sa iubesc, ups iara aberez.
Vreau sa fiu sanatos.Vreau ca la anul sa scriu din Nigeria.Nu stiu daca ultimele doua se mai pot dar vreau si inca mai visez.Din pacate cu ochii deschisi.
Ma pun la somn poate, poate o sa visez ceva, ca de mult nu mai visez nimic in somn…
Posted under Uncategorized by us on Tuesday 25 August 2009 at 10:08 pm

1 Comment »

  1. Comment by TinyTNT — December 4, 2009 @ 12:08 am

    Fruntea sus, camarad de viata!
    Stii bine ca nu esti singur!

    Traim vremuri grele.
    Traim vremuri grele si asta o stim foarte bine.
    Ba chiar mai mult, anticipam ca greul cel mai greu nici nu a venit inca.

    Se vorbeste pe toate canalele media despre criza mondiala, despre lipsa de lichiditati, despre recesiune. Multime de lume se agita ingrijorata, speriata de ceva ce nu au *experimentat* - greul REAL. Poate ca multi dintre noi se sperie si ei - la cat de greu incercati am fost, o sa vina si mai greu?!

    Stii ce este o Katana? - (刀, Katana) este un tip de sabie japoneză (nihontō), numită de multe ori şi “sabie de samurai”. Din punct de vedere istoric, ea a devenit inseparabilă de samuraiul din perioada feudală a Japoniei, şi a devenit cunoscută pentru abilitatea ei de tăiere şi a ascuţimii sale. Katana autentica se face din oţelul japonez “Tamahagane”. Forjareau unei lame de katane putea dura ore sau zile, şi procesul a fost considerat o artă sacră. Pe scurt - lama inrosita in foc se pliaza, se bate pana se formeaza o noua lama, apoi se inroseste din nou, se pliaza, se bate… si operatiunea se repeta pana cand intr-un final se obtine o lama de sabie extrem de taioasa, o lama alcatuita practic din cca. 1000 de lame EXTREM de subtiri obtinute prin plierea lamei originale.

    Stii ce suntem noi? Cum care “noi”? Eu, tu si orice altcineva in situatia noastra! Cu voia ta, acest mesaj e pentru tine cat si pentru ei…

    Din punctul meu de vedere, fiecare din noi e o katana. Spre diferenta de alte “sabii” (a se citi persoane), in viata aceasta a noastra, am fost atat de inrositi, batuti, caliti de atatea incercari: (descoperirea diagnosticului, infruntarea prejudecatilor, lupta cu sistemul - medical, mai ales atunci cand isi facea simtita criza medicamentelor, juridic - atunci cand drepturile ne erau incalcate, abandonul celor care trebuiau sa ne fie aproape la greu, teste peste teste si pumni de medicamente luati la ore fixe, efecte secundare, etc.). Si am razbit de fiecare data, ca dovada ca suntem aici ALIVE and KICKING!

    Si asta imi da curaj si incredere in mine si in fortele mele, pentru ca ce nu ne omoara - ne intareste. Desigur, toti ne dorim o viata tihnita si idilica, dar o astfel de viata iti amorteste simturile si te face vulnerabil. Oricine dintre noi este un supravietuitor, un luptator. Faptul ca ai stiut sa te pastrezi in viata pana acum iti arata asta…

    Sigur ca pe drum, mai obosim, nu poti sta in garda 24 din 24 de ore.. E firesc sa obosim, e ok sa ne mai retragem sa ne odihnim, sa ne reculegem, dar nu avem nici o scuza sa abandonam.

    Cand am aflat ca sunt pozitiv am fost daramat. Rau de tot, cam 3 luni am zacut in missery, plangandu-mi de mila si cautand sa imi fac o idee despre ce va fi, ce se va alege… Dar m-am ridicat din disperare, am inceput sa caut informatii medicale, sa caut alti omuleti in situatia mea.
    Mai mult - Mi-am propus sa aniversez 80 de ani. Si nu voi lasa nimic sa ma impiedice sa-mi ating aceasta dorinta.

    Si inca ceva - cel mai periculos gand care il poti avea e ca nu folosesti nimanui - sentimentul de inutilitate! NIMENI NU AR TREBUI SA ACORDE ATENTIE ACESTUI GAND!
    E fals! Bogus! Minciuna! Ireal!

    Acest gand poate apare doar pe fondul inactivitatii tale! Asa ca ridica-te si fii util! Fa-te dorit! Fii necesar cuiva!
    Nu va veni nimeni sa te traga de maneca: “Iubitule, am nevoie de tine, nu pot trai fara tine….” Asta daca nimeni nu va sti ca existi, daca nu te arati…

    Iesi din casa, implica-te in activitati de caritate, inscrie-te la un club, la un curs de limbi straine - calculatoare - sau orice altceva care iti face placere sau gasesti util! Cultiva-ti hobby-urile!

    Daca te stii in putere, ia-ti un job / part-time! In multe tari westice, persoanele HIV+ isi pastreaza jobul. Nu percep HIV ca un HANDICAP!
    Auto-perceperea ca fiind o persoana cu handicap e la fel de periculoasa ca sentimentul de inutilitate! Si la fel de lipsita de adevar!

    Repeta-ti: EU NU SUNT O PERSOANA CU HANDICAP! EU SUNT O PERSOANA ABSOLUT NORMALA, AM DREPTUL LA VIATA, AM DREPTUL SA MA BUCUR DE VIATA, AM DREPTUL SA FAC CE VREAU (atat timp cat nu deranjeaza pe ceilalti sau contravine legii.)!

    Asa ca nu sta in rugina, esti o katana in al carei tais multe probleme se vor nimici.

    Stii bine asta!
    E timpul sa si arati asta!

    O zi senina!

    T.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment